marți, 4 noiembrie 2025

 

          🌱 De ce o ședință pe săptămână? Despre ritmul care susține transformarea în psihoterapie
   Sursa foto: www.istockphoto.com

       „Nu perfecțiunea te schimbă, ci consecvența.”

Psihoterapia nu este de fel o intervenție punctuală, ci un proces viu, care are nevoie de ritm.

        Așa cum o plantă are nevoie de apă regulat, nu doar atunci când frunzele se ofilesc, și psihicul are nevoie de o prezență constantă care să susțină transformarea. 

        Mulți clienți se întreabă dacă nu ar fi suficient să vină la terapie o dată la două săptămâni. Din exterior, poate părea că nu e o diferență majoră, mai ales dacă nu e o criză acută. Totuși, frecvența ședințelor este parte esențială a procesului terapeutic. Iată de ce, în majoritatea cazurilor, psihoterapia se desfășoară săptămânal:

1. Ritmicitatea susține siguranța emoțională

        O întâlnire pe săptămână este ritmul cel mai potrivit pentru ca procesul terapeutic să se dezvolte în mod natural și eficient. Astfel se creează un cadru predictibil și constant. Această stabilitate este un element esențial pentru dezvoltarea unei relații terapeutice de încredere, în care clientul se simte în siguranță să exploreze vulnerabilități, emoții sau teme dureroase.

2. Continuitatea permite progres real

        Terapia nu este doar despre ceea ce se întâmplă în ședință, ci și despre procesele psihice care au loc între întâlniri: reflecții, insighturi, emoții activate, comportamente observate.
Un interval de o săptămână este suficient pentru integrare, fără ca firul lucrului să se piardă. La două săptămâni, multe dintre aceste procese se pot estompa sau întrerupe.

3. Schimbarea are nevoie de ritm și consistență

        Psihoterapia este un proces activ de transformare, nu doar o discuție ocazională. Ca orice proces de învățare și schimbare (gândire, relaționare, comportamente), are nevoie de:

  expunere repetată la noi perspective,                                                                                                exercițiu constant,                                                                                                                                      sprijin pe parcurs.

Frecvența săptămânală sprijină formarea unor noi rețele neuronale și obiceiuri sănătoase.

4. Relația terapeutică se construiește în timp real

        Terapia nu înseamnă doar „ce vorbim”, ci și cum suntem împreună. Relația dintre client și terapeut este un spațiu viu, de creștere și reparare. Iar relațiile au nevoie de prezență constantă ca să se dezvolte. Cu întâlniri prea rare, relația se poate dilua sau stagna. Contactul săptămânal permite:

  • menținerea unui cadru relațional viu,

  • apariția și procesarea unor dinamici de atașament,

  • cultivarea unui spațiu în care clientul se simte văzut, înțeles și ținut în minte între ședințe.

5. Nevoia de mai rar poate ascunde evitarea

        Uneori, dorința de a veni la două săptămâni nu este despre timp sau bani, ci poate apărea din disconfort sau teamă: teama de confruntare cu sine, de vulnerabilitate sau de schimbare.
Un ritm mai rar poate deveni o formă mascată de evitare. Terapeutul va explora împreună cu clientul acest aspect, pentru a discerne între o nevoie reală și o formă de rezistență.

Acest lucru nu e greșit, ci face parte din proces – iar în terapie poate fi înțeles și integrat.

 Ce se poate întâmpla când ședințele sunt mai rare (la 2-3 săptămâni sau mai mult)

👉Procesul se poate fragmenta și durata procesului poate fi mai mare— fiecare întâlnire devine o „reluare” în loc să fie o continuare.  

👉Se poate pierde firul emoțional, clientul poate reintra în mecanismele vechi de evitare sau control.👉Terapeutul și clientul petrec timp recapitulând, în loc să aprofundeze.

👉Schimbarea devine mai cognitivă (prin discuții), dar mai puțin experiențială (prin trăire și integrare).

👉Poate apărea iluzia că „nu se întâmplă mare lucru” sau că „nu funcționează”, când de fapt lipsește ritmul.

Consecvența e cea care creează spațiul intern pentru transformare.

Fiecare săptămână e o nouă verigă într-un proces care are nevoie de continuitate, nu de perfecțiune.

6. Excepțiile se discută, dar nu sunt regula

Desigur, există momente în care frecvența săptămânală nu este posibilă sau necesară:

- în faze avansate ale terapiei,
- în procese de încheiere,
- în contexte personale sau financiare specifice.

Există și situații în sunt necesare 2-3 ședințe/săptămână: în situații de criză, de risc

Însă aceste decizii se iau împreună cu terapeutul și fac parte dintr-o strategie terapeutică clară, nu din întâmplare.

Concluzie

Frecvența ședințelor este parte activă a terapiei, nu doar un aspect de agendă.
Întâlnirea săptămânală creează ritm, continuitate, sprijin emoțional și eficiență.
Ea susține nu doar vorbitul despre schimbare, ci și posibilitatea reală de a o trăi.

              Psihoterapeut 
         Burlacu Lăcrămiora

Note bibliografice

  1. Howard, K. I., Kopta, S. M., Krause, M. S., & Orlinsky, D. E. (1986). The dose–effect relationship in psychotherapy. American Psychologist, 41(2), 159–164.
    → Un studiu de referință care arată relația directă între frecvența ședințelor și rata de progres.

  2. Stricker, G., & Gold, J. R. (2006). Psychotherapy: A practical introduction. Springer Publishing Company.
    → Autorii subliniază importanța întâlnirilor săptămânale pentru menținerea alianței terapeutice și reducerea abandonului.

  3. Erekson, D. M., Lambert, M. J., & Eggett, D. (2015). The relationship between session frequency and psychotherapy outcome in a naturalistic setting. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 83(6), 1097–1107.
    → Demonstrează că rezultatele sunt mai bune atunci când ședințele sunt săptămânale, mai ales în fazele inițiale ale terapiei.

  4. Siegel, D. J. (2012). The Developing Mind: How Relationships and the Brain Interact to Shape Who We Are. Guilford Press.
    → Explică, din perspectiva neuroștiinței, cum schimbarea psihologică durabilă are nevoie de repetiție, relație și coerență temporală.

           

luni, 21 iulie 2025

 


🌀 Nu mergem la psiholog pentru că e ceva în neregulă cu noi

…ci pentru că avem grijă de ce e important în noi

    Pentru mulți oameni, primul pas spre cabinetul unui psiholog vine însoțit de rușine sau teamă. Încă persistă ideea că apelăm la terapie doar dacă „nu suntem bine”, dacă „avem o problemă”, dacă „suntem stricați pe dinăuntru”, dacă este ceva în neregulă cu noi sau la copilul nostru.

    Dar poate că e momentul să schimbăm această perspectivă.

    Sigur, putem avea comportamente nepotrivite, care ne fac rău nouă sau celor din jur, însă să ne uităm la ce se poate afla dedesubtul acestor comportamente, ce acoperă ele de fapt, până să punem direct eticheta că suntem defecți în esență.

    Terapia nu este pentru cei „defecți”. Terapia este pentru oameni.

🎧 Nu suntem defecți. Suntem oameni care simt.

    Toți ne confruntăm cu momente în care:

  • Emoțiile devin prea multe, prea intense sau prea confuze.

  • Relațiile ne apasă sau ne lasă goi.

  • Viața pare că merge înainte, dar noi ne simțim blocați pe dinăuntru.

    Nu înseamnă că e ceva „în neregulă” cu noi.
    Înseamnă că trăim. Că ne pasă. Că simțim.
    Și, uneori, că ne doare.

🌿 Psihoterapia nu „repară” oameni. Creează spațiu pentru transformare

Un cabinet de psihoterapie nu e o sală de operație, ci o încăpere sigură în care poți:

  • Înțelege de ce reacționezi așa cum o faci.

  • Vorbi despre lucruri despre care nu ai vorbit niciodată.

  • Găsi un sens acolo unde altădată era doar haos.

    Este un proces de îngrijire interioară, nu o etichetă de diagnostic.
    Este despre a deveni conștient, nu perfect.

💡 Cei care merg la psiholog nu sunt slabi. Sunt curajoși

Să ceri ajutor este un gest de forță, nu de slăbiciune.
Este dovada că îți pasă de tine. Că nu vrei doar să reziști, ci să trăiești altfel. Mai prezent. Mai liber. Mai conectat.

Poate că în jurul tău nu ai văzut multe modele de oameni care merg la terapie. Poate că ai învățat că e rușinos să te deschizi.
Dar, în realitate, exact asta ne face mai umani, nu mai slabi.

🤲 Ai voie să cauți sprijin. Fără scuze. Fără rușine.

Nu ești prea „puțin” rănit ca să meriți ajutor.
Nu ești prea „târziu” venit.


A merge la psiholog nu este o urgență, ci un gest de responsabilitate.
Un semn că începi să te așezi cu blândețe în viața ta.


🧭 În loc de final: poate că nu e nimic greșit la tine

Poate că doar ai obosit să te prefaci că ești bine.
Poate că doar ai nevoie să fii ascultat fără să fii reparat.
Poate că, în sfârșit, ai ales să nu te mai amâni.

Iar dacă asta te aduce în cabinetul unui psiholog, înseamnă că ai făcut deja primul pas spre tine.


Psihoterapeut Burlacu Lăcrămioara

luni, 2 iunie 2025


 

🌧️ „Este greu acum. Dar sunt aici pentru mine.”

Sunt momente în care simțim că nu mai putem. Sunt acele momente in care spunem ”sunt copleșit”

Când presiunea zilei, a așteptărilor, a responsabilităților sau a propriei lupte interioare devine prea mult. Când ne tremură vocea, se pune un nod în gât și tot ce am vrea e să ne așezăm undeva în siguranță, să ne dăm voie să plângem în hohote și să ne liniștim.
💧 Plânsul nu e slăbiciune. E o supapă blândă a sistemului nostru nervos. Este o reacție firească la o emoție intensă. O descărcare care ne poate aduce eliberare, claritate și chiar un strop de liniște. Ne poate spune: "E prea mult, ai nevoie de grijă. De pauză. De tine. De bun cu ceilalți"
🔍 În astfel de momente, putem:
Să ne punem o mână pe piept și una pe abdomen și să respirăm lent, spunându-ne: „Este greu acum. Dar sunt aici pentru mine.”
Să găsim un colț de liniște, chiar și pentru 3 minute, și să ne permitem să simțim, fără grabă.
Să scriem ce ne apasă, fără cenzură. Uneori, cuvintele au darul de a atinge ce nu se vede, dar apasă.
Să vorbim cu o persoană cu care ne simțim în siguranță. Nu pentru soluții, ci pentru prezență.
🌱 Din astfel de momente, putem descoperi că:
Avem în noi o putere tăcută: aceea de a rămâne, chiar și când e greu.
Vulnerabilitatea noastră e o punte către ceilalți.
Avem dreptul să cerem ajutor și că acest gest e, de fapt, curajos.
🌱 Când ne permitem o descărcare blândă, facem loc...pentru liniște. Pentru claritate. Pentru reconectare.
Și poate cel mai important – pentru a ne aminti că nu suntem singuri.
🤍 Dă-ți voie. Uneori, o lacrimă e primul pas către schimbare.


luni, 19 mai 2025


🔎 Cum alegi un psiholog sau psihoterapeut potrivit


         



      Am întâlnit de-a lungul timpului, în cei 10 ani de când practic această meserie, incertitudini, confuzie, neclarități, despre pașii care ar fi necesar de urmat pentru a face o programare la psiholog. Cu alte cuvinte, se nasc întrebări de tipul ”Și eu ce/cum trebuie să fac acum?; Unde găsesc un psiholog și de unde știu că este potrivit pentru mine?; Cum aleg un psiholog?”.

Îmi doresc ca aceste rânduri să aducă mai multă claritate și pentru tine, cel care poate te regăsești în această situație.

Dacă simți că ai nevoie de sprijin emoțional, psihoterapie sau o evaluare psihologică, este important să alegi un specialist calificat. Iată pașii esențiali care te pot ghida în acest proces:


✅ 1. Verifică dacă psihologul este acreditat

🔗 Accesează Registrul Unic al Psihologilor (R.U.P.):
👉 copsi.ro - Registre oficiale

Descarcă:

  • Partea I – Atestate de liberă practică

  • Partea II – Forme de exercitare

Ce poți verifica acolo:

  • Specialitățile psihologului

  • Forma în care își desfășoară activitatea (cabinet individual, societate etc.)

  • Contact: telefon, e-mail, localizare

  • Tipul formării profesionale (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie etc.)


🌐 2. Caută și pe platforme specializate

Aceste site-uri oferă profiluri detaliate ale psihologilor:


📝 3. Notează-ți câteva opțiuni

  • Alege 2-3 psihologi care îți inspiră încredere

  • Notează datele de contact și detalii despre formarea lor

  • Observă cum te simți în legătură cu ei încă din această etapă


📞 4. Ia legătura pentru o programare

Atunci când contactezi psihologul:

  • Nu e nevoie să intri în detalii despre problema ta

  • Întreabă dacă lucrează cu tipul tău de dificultate

  • Află costul, durata unei ședințe și dacă lucrează online sau fizic

📌 Dacă nu poți ajunge la ședință, anunță din timp și cere reprogramare.


🤝 5. Evaluează relația cu psihologul

La prima întâlnire, observă:

  • Te simți ascultat, înțeles, în siguranță?

  • Rezonezi cu stilul și atitudinea lui?

✔️ Relația terapeutică este una de încredere și respect reciproc. Poți renunța oricând dacă nu te simți confortabil, iar și psihologul are dreptul să decidă încheierea colaborării.


👨‍👩‍👧 Dacă alegi un psiholog pentru copil

  • Cu cât copilul este mai mic, cu atât implicarea familiei este mai importantă

  • Psihoterapia copilului presupune adesea și sesiuni cu părinții, separat sau împreună


🔬 Ce spune știința

Un studiu realizat în 2001 (Lambert & Barley, Brigham Young University) arată că succesul unei terapii este influențat de:

  • 40% – factori externi (viața clientului)

  • 30% – relația terapeutică

  • 15% – așteptările clientului

  • 15% – tehnicile folosite

🔑 Relația contează mai mult decât metoda!


💬 Concluzie

Alegerea unui psiholog e un pas important spre echilibru. Informează-te, ai încredere în intuiția ta și caută o relație în care să te simți în siguranță. Nu e un drum pe care trebuie să mergi singur.



   Burlacu Lăcrămioara
Psiholog clinician și psihoterapeut