„Este greu acum. Dar sunt aici pentru mine.”

Sunt momente în care simțim că nu mai putem. Sunt acele momente in care spunem ”sunt copleșit”

Când presiunea zilei, a așteptărilor, a responsabilităților sau a propriei lupte interioare devine prea mult. Când ne tremură vocea, se pune un nod în gât și tot ce am vrea e să ne așezăm undeva în siguranță, să ne dăm voie să plângem în hohote și să ne liniștim.

Plânsul nu e slăbiciune. E o supapă blândă a sistemului nostru nervos. Este o reacție firească la o emoție intensă. O descărcare care ne poate aduce eliberare, claritate și chiar un strop de liniște. Ne poate spune: "E prea mult, ai nevoie de grijă. De pauză. De tine. De bun cu ceilalți"

În astfel de momente, putem:

Să ne punem o mână pe piept și una pe abdomen și să respirăm lent, spunându-ne: „Este greu acum. Dar sunt aici pentru mine.”

Să găsim un colț de liniște, chiar și pentru 3 minute, și să ne permitem să simțim, fără grabă.

Să scriem ce ne apasă, fără cenzură. Uneori, cuvintele au darul de a atinge ce nu se vede, dar apasă.

Să vorbim cu o persoană cu care ne simțim în siguranță. Nu pentru soluții, ci pentru prezență.

Din astfel de momente, putem descoperi că:

Avem în noi o putere tăcută: aceea de a rămâne, chiar și când e greu.

Vulnerabilitatea noastră e o punte către ceilalți.

Avem dreptul să cerem ajutor și că acest gest e, de fapt, curajos.

Când ne permitem o descărcare blândă, facem loc...pentru liniște. Pentru claritate. Pentru reconectare.

Și poate cel mai important – pentru a ne aminti că nu suntem singuri.

Dă-ți voie. Uneori, o lacrimă e primul pas către schimbare.

🔎 Cum alegi un psiholog sau psihoterapeut potrivit

         

      Am întâlnit de-a lungul timpului, în cei 10 ani de când practic această meserie, incertitudini, confuzie, neclarități, despre pașii care ar fi necesar de urmat pentru a face o programare la psiholog. Cu alte cuvinte, se nasc întrebări de tipul ”Și eu ce/cum trebuie să fac acum?; Unde găsesc un psiholog și de unde știu că este potrivit pentru mine?; Cum aleg un psiholog?”.

Îmi doresc ca aceste rânduri să aducă mai multă claritate și pentru tine, cel care poate te regăsești în această situație.

Dacă simți că ai nevoie de sprijin emoțional, psihoterapie sau o evaluare psihologică, este important să alegi un specialist calificat. Iată pașii esențiali care te pot ghida în acest proces:

---

✅ 1. Verifică dacă psihologul este acreditat

🔗 Accesează Registrul Unic al Psihologilor (R.U.P.):
👉 copsi.ro - Registre oficiale

Descarcă:

• Partea I – Atestate de liberă practică

• Partea II – Forme de exercitare

Ce poți verifica acolo:

• Specialitățile psihologului

• Forma în care își desfășoară activitatea (cabinet individual, societate etc.)

• Contact: telefon, e-mail, localizare

• Tipul formării profesionale (psihologie clinică, consiliere, psihoterapie etc.)

---

🌐 2. Caută și pe platforme specializate

Aceste site-uri oferă profiluri detaliate ale psihologilor:

• psihologi-aproape.ro/psihoterapeuti

• la-psiholog.ro

• linkedin.com – util pentru a vedea experiența profesională

---

📝 3. Notează-ți câteva opțiuni

• Alege 2-3 psihologi care îți inspiră încredere

• Notează datele de contact și detalii despre formarea lor

• Observă cum te simți în legătură cu ei încă din această etapă

---

📞 4. Ia legătura pentru o programare

Atunci când contactezi psihologul:

• Nu e nevoie să intri în detalii despre problema ta

• Întreabă dacă lucrează cu tipul tău de dificultate

• Află costul, durata unei ședințe și dacă lucrează online sau fizic

📌 Dacă nu poți ajunge la ședință, anunță din timp și cere reprogramare.

---

🤝 5. Evaluează relația cu psihologul

La prima întâlnire, observă:

• Te simți ascultat, înțeles, în siguranță?

• Rezonezi cu stilul și atitudinea lui?

✔️ Relația terapeutică este una de încredere și respect reciproc. Poți renunța oricând dacă nu te simți confortabil, iar și psihologul are dreptul să decidă încheierea colaborării.

---

👨‍👩‍👧 Dacă alegi un psiholog pentru copil

• Cu cât copilul este mai mic, cu atât implicarea familiei este mai importantă

• Psihoterapia copilului presupune adesea și sesiuni cu părinții, separat sau împreună

---

🔬 Ce spune știința

Un studiu realizat în 2001 (Lambert & Barley, Brigham Young University) arată că succesul unei terapii este influențat de:

• 40% – factori externi (viața clientului)

• 30% – relația terapeutică

• 15% – așteptările clientului

• 15% – tehnicile folosite

🔑 Relația contează mai mult decât metoda!

---

💬 Concluzie

Alegerea unui psiholog e un pas important spre echilibru. Informează-te, ai încredere în intuiția ta și caută o relație în care să te simți în siguranță. Nu e un drum pe care trebuie să mergi singur.

   Burlacu Lăcrămioara
Psiholog clinician și psihoterapeut

Despre Gestalt

Fobia sau anxietatea sociala

<<Frica persistenta sau marcata de situatiile sociale sau de performanta in care poate surveni o punere in dificultate, constituie elementul esential al fobiei sociale.
Expunerea la astfel de situatii provoaca aproape in mod constant un raspuns anxios imediat (palpitatii, tremuraturi, disconfort gastrointestinal, tensiune musculara, confuzie) ce poate lua forma unui atac de panica si conduce la evitarea ori anticiparea anxioasa a acestora pe viitor, intr-un mod care interfereaza semnificativ cu functionarea profesionala, sociala sau rutina cotidiana a persoanei. Impiedica functionarea sanatoasa a persoanei.
Debuteaza de regula in adolescenta, sau brusc, dupa o experienta stresanta sau umilitoare.
Elementele asociate comune ale fobiei sociale includ sensibilitate exagerata la critica, evaluarea negativa, dificultate in a se afirma, stima de sine scazuta sau sentimente de inferioritate.
Persoanele cu fobie sociala pot manifesta atitudini sociale reduse sau semne observabile de anxietate (dar au capacitatea si interesul de a stabili relatii), obtin rezultate scolare sau profesionale sub posibilitatile lor (din cauza anxietatii sau evitarii de a participa la clasa/de a vorbi in grup, colegilor, superiorilor), au adesea retele de suport social reduse.
Fobia sociala poate fi asociata cu ideatia suicidara.>>

Sursa: DMS IV, Ed. 2003

Tulburarea depresiva

Tulburarea depresiva majora poate incepe la orice varsta, in medie la 20 de ani, de doua ori mai frecventa la femei decat la barbati. Episoadele depresive majore urmeaza adesea unui stresor psihosocial sever (ex: moartea unei fiinte iubite, divortul, dependenta de o substanta, o conditie medicala, nasterea unui copil), se pot rezolva complet (in aprox. doua treimi din cazuri), ori numai partial sau deloc (aprox. o treime din cazuri).
Tulburarea depresiva majora este asociata cu o mortalitate ridicata. Pana la 15% din persoanele afectate mor prin suicid.
(Sursa: DSM IV)